Sir era în bibliotecă. La un moment dat strigă:
– John, adu-mi un pahar cu apă.
– Da Sir.
– John, mai adu-mi un pahar cu apă.
– Da Sir.
Şi încă aşa de câteva ori.
– John, mai adu-mi un pahar cu apă.
– Dar Sir, chiar aşa de sete vă este?
– Nu John, dar arde biblioteca.

un politist rutier statea intre masini si aia treceau toti ilegal, care pe rosu, care pe verde!apoi dupa program sta de vorba q sefu’.
sefu’su’: ba da tu iesti imbecil nu dai nici o amenda la nimeni !daca nu dai maine o amenda te dau afara !!!
maine la lucri:
zice politistul:ba cui sa dau eu amenda azi ,ma?(in gand)
trece un preot pe bicicleta :
ma tu ai carnet?
nu ca nam nevoie .
da tu iesti sg?
nu domne’ sunt q dumnezeu.
aaaa sunteti 2 p bicicleta stai k va dau amenda

Sotul femeii:
-De unde vii Maria?
-De la salonul de infrumusetare.
-Era inchis?

O blondă cu nişte căşti şi un walkman intră într-un coafor, să se tundă… Se aşează pe scaun şi zice:
– Vreau să mă tund.
– Trebuie să-ţi dai jos căştile – îi spune frizerul.
Blonda:
– Nu, nu pot să fac asta! Dacă mi-aş scoate căştile, aş muri!
Frizerul începe să o tundă pe unde mai putea şi el, fără să-i scoată căştile… Cînd vede că nu mai avea ce să mai tundă, îi spune blondei:
– Gata, nu se mai poate , tre’ să-ţi scoti căştile!
Blonda:
– Nu, nici gînd ! Dacă mi le scot, sigur o să mor!
Frizerul mai tunde el ce mai tunde şi la un moment dat îi scoate căştile. Blonda mai trage o dată aer în piept, după care cade jos moartă. Curios, frizerul ridică căştile şi le pune la urechi să audă ce asculta blonda: “Inspiraţi, expiraţi, inspiraţi, expiraţi …”

Scutecele si politicienii trebuiesc schimbati din acelasi motiv.

Un spermatozoid intalneste un ovul.
Spermatozoidul: – Te-am prins! Om te fac!

Un american si un român stau de vorba. Americanul spune mindru:
– We have George W. Bush, Stevie Wonder, Bob Hope and Johnny Cash!
La care românul:
– We have Traian Basescu, no wonder, no hope and no cash!

Un batran, de peste saptezeci de ani, merge in luna de miere, cu tanara lui sotie.
In dimineata primei nopti petrecute impreuna, tanara coboara la barul hotelului, in care stateau, si comanda o cafea mare.
Vazand-o cat de obosita este, barmanul devine curios.
Barmanul: – Ce v-a facut, batranul dumneavoastra sot?
Tanara: – Stiti, mereu mi-a spus ca face economii, de mai bine de cincizeci de ani! Dar eu am crezut, intotdeauna, ca este vorba de bani!

Doi doctori la o cafea,zice unul:
– A venit azi una la mine cu un clitoris ca pepenele.
– Hai fi serios si cum umbla? … intreaba celalalt doctor
– Auzi colega eu m-am referit la gust nu la marime.

Seara inainte de culcare, sotul isi etaleaza muschii in fata sotiei:
– Uite draga, 100 kg de dinamita !
– Mda, zice sotia, numai pacat ca e cam mic fitilu’…

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am făcut?
Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem nouă guvernare,
Si cu asta ce-am făcut?
Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie,
Si cu asta ce-am făcut?
Ia corupŃia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare,
Si cu asta ce-am făcut?
Pentru-a câstiga o pâine,
MulŃi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin Ńări străine,
Si cu asta ce-am făcut?
Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize,
Si cu asta ce-am făcut?
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Si cu asta ce-am făcut?
Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
łara-i plină de vedete,
Si cu asta ce-am făcut?
Pleacă-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarăsi am votat ca prostii,
Si cu asta ce-am făcut?

“N imi c n o u s u b s o a r e ”
N imi c n u – i i n t âmp l ă t o r î n l ume ,
Orice asemanare între cele de mai sus, scrise de regretatul artist roman, în urmă cu 65 de ani, si zilele
pe care le traim azi, noi românii, nu-i deloc întâmplătoare.
A s t a – i s o a r t a n o a s t r ă , f r a Ń i r omâ n i !
Constantin Tănase, un talentat artist roman, s-a născut la 5 iulie 1880, a murit la Bucuresti, în anul
1945. Moartea i s-a tras din încăpăŃânarea de a spune lucrurilor pe nume.
Constantin Tănase încă mai juca în Bucuresti, la un an de la invazia sovietică.
Într-unul din spectacolele sale, satirizând fărădelegile hoardelor bolsevice, între care obsesia
invadatorilor pentru ceasuri de orice fel, pentru care jefuiau oamenii în plină stradă, ziua în amiaza
mare, somând victimele: „Davai Ceas!” (dă-mi ceasul), artistul: a introdus următorul monolog.
Rău era cu “der, die, das”
Da-i mai rău cu “davai ceas”
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai mosie
Haraso tovărăsie!
După mai multe reprezentaŃii a fost arestat, ameninŃat cu moartea si i s-a ordonat să nu mai joace
piesa. În următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mânecile pardesiului
căptusite de sus până jos cu ceasuri de mână. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariŃie, desi actorul
nu a scos niciun cuvânt. Apoi si-a descheiat pardesiul, scoŃând la iveală un ceas cu pendulă! A spus
doar: “El tic, eu tac, el tic, eu tac”.
Două zile mai târziu, marele actor era mort.

Iepurasul se plimba prin padure, cand gaseste o manusa pierduta. O ridica si merge mai departe. intalnindu-se cu vacile care pasteau la capatul luminisului, le intreaba:
-Hei, fetelor! Care si-a pierdut sutienul?

Un iepuras intra intr-o cofetarie si comanda o cafea cu lapte si un corn. I se aduse comanda dar isi aminti ca nu se
spalase pe maini, asa ca pleca la toaleta. Cand se intoarse, cafeaua nu mai era.
-Cine mi-a baut cafeaua?
Toti taceau malc. Iepurasul reveni cu un ton amenintator:
-Va mai intreb inca o data, cine mi-a baut cafeaua?
-Ursul se ridica in picioare de la o masa si raspunse:
-Euambaut-o…
-Si cornul de ce nu l-ai mancat, mofturosule?…

Toti iti vor binele, asa ca omoara-i!
Nu-i lasa sa ti-l ia!

ADIO, CHIORULE!

Tovarăşe Ceauşescu
Fă-i chemare lui Băsescu
Pîn’ la toamnă s-o mierlească
Să nu se mai chinuiască.
Să-l vedem pe catafalc
Fardat cu pudră de talc.
Să-l vedem cu floarea-n gură
Lecuit de băutură.
Ia-l, Nea Nicule, la tine
Că ne face de ruşine.
Planeta rîde de noi
N-a văzut aşa gunoi!
Era pînă şi Rîmaru
Mai normal ca Marinaru!
Monstrul de Idi Amin
A fost parcă mai creştin.
Plînge specia umană
De-o astfel de lighioană.
Totul e urît la el:
Nume, faţă, cerebel.
Zici Băse – zici Butan Gas
Lumea se ţine de nas.
Nume stupid şi jenant
(Trece cu deodorant).
Doamne, ce păcat plătim
Şi ce blestem ispăşim?
Ne-ai dat o caricatură
Un beţiv spurcat la gură.
Nici măcar nu e român
Ci os de tătar păgîn.
Acu’ zici că a crăpat
Mitocanul *** Pictat
Dar uite-l c-a înviat!
Fiindcă-i posedat de draci
(Neam de vechi aurolaci!)
Hai, Nea Nicu, nu fi rău
Cheamă-l tu la pieptul tău
Şi bagă-l cu capu-n smoală
Pînă o să dea în boală.
Dacă cere de băut
Dă-i, Nea Nicule, un şut.
Dacă cere o ţigară
Vîră-i o sîrmă în nară.
Iar dacă vrea şi gagici
De-Andreea Pora ce zici?
Pentru un aşa nebun
Şi iadul este prea bun.
Deci, ne-am înţeles, Nea Nicu?
Scapă-ne tu de limbricu’
De ciuma portocalie
(Nu sînt mulţi, numai fo mie).
E o ură în popor
Cruntă împotriva lor.
Românii, dac-ar putea
Pur şi simplu i-ar linşa!
Acest an, 2010,
Veţi vedea ce se petrece:
Chiorul va crăpa-n spital
Sau aruncat la canal!