Jurnalul unei sotii de programator

August 16
Azi l-am cunoscut pe Vasile. Are niste ochi verzi… absolut superbi! Mi-a spus ca e programator. Asta e bine. Eu ador programele… Ce bine ar fi sa ne cuplam!

August 21
Ne-am cuplat! A fost foarte romantic… soare… cascada… un cerb ce-si stingea setea din apa cristalina… si toate astea pe mousepad-ul pe care ne-am culcat. Un pic ma apasa monitorul pe spate, dar cand mi-a spus ca are 14 toli, m-am gandit sa astept pana la capat. Saracutul meu Vasile, e un pic neindemanatic. Cand l-am intrebat ce cauta de atata timp, mi-a raspuns ca nu gaseste input-ul… Cand a reusit, ca sa mearga mai usor data urmatoare, a luat un marker si a scris pe burta mea: CLICK HERE!!! Sper ca nu inseamna vreo porcarie !

Septembrie 2
Il ador pe Vasile, mai ales imi place ca e in stare sa se uite la stirile de seara fara sa clipeasca o singura data!
Mi-a spus ca daca-l iubesc cu adevarat, sa-mi tai parul. L-am taiat. Acum si in cele mai frumoase momente al iubirii noastre poate sa vada monitorul. Din pacate, in clipa aceea Vasile parca ingheata complet. Ma enerveaza asta!

Octombrie 14
Azi ne-am casatorit. Au venit toti prietenii lui. Toti programatori. Atatia ochelari n-am mai vazut la un loc decat in magazinele specializate! Mi-a fost un pic rusine cand a trebuit sa semnam la Starea Civila, si am realizat ca nu stie sa scrie cu mana… Noroc ca in camera alaturata era o tastatura, asa ca a scris rapid: ‘V’. Exact cum isi semneaza si email-urile… Despre noaptea nuntii a declarat ca a fost cea mai fantastica noapte din viata lui! Pentru ca… in sfarsit a reusit sa sparga codul si sa intre intr-unul din fisierele secrete ale unei biblioteci din Columbia.

Octombrie 16
Luna de miere am petrecut-o deasupra Americii. Vasile e foarte dragut. In fiecare zi imi arata in direct imaginea Americii prin satelit, sa vedem cum e vremea. Stiai ca in Visconsin sunt 13 grade Celsius acum? Ca eu nu stiam…

Noiembrie 4
Ma plictisesc. Mi-am cumparat un papagal. Acum am cu cine povesti.

Noiembrie 11
Azi am incercat sa-i atrag atentia asupra mea. Am tras aer adanc in piept si, imbracata doar cu niste chilotei negrii de dantela si un bici in mana, m-am pus in fata monitorului. Stiam ca m-a observat, ca a CLIPIT! A zambit si chiar M-A MANGAIAT! ‘Ok’ – a zis el – ‘iti arat site-ul fetitelor sado-masochiste, daca chiar te intereseaza!’

Decembrie 2
Pe neasteptate, pauza de curent! Uraaaaa!!! M-a mangaiat tandru la lumina lumanarilor… m-a muscat usor de ureche si m-a intrebat in soapta… ‘Pot sa-ti cer ceva neobisnuit?’ Fericita, am zis DA… si in urmatoarele 4 ore jumate am pedalat la generatorul de curent…

Decembrie 13
Nici sa vorbesc nu mai e nevoie. Papagalul trancane intr-una,iar el ii raspunde din cand in cand… ‘Da, draga…’

Ianuarie 4
Incep sa ma satur de el. Fac o ultima incercare. Am cumparat vopsea si timp de o jumatate de zi am reusit sa pictez o tastatura pe mine. Am avut grija sa notez pe ea tot: CONTROL, TAB, ALT, SHIFT, DELETE… El a zambit. A apasat CONTROL+ALT+DEL si s-a intors la calculatorul lui. Asta a umplut paharul! Vreau razbunare!

Ianuarie 5
Prietena mea Gina – sotul ei e tot un obsedat de calculatoare – m-a invatat. Ma pregatesc de o crima oribila. Am pus ceasul sa sune la 3.30. In zori o sa dau drumul incet la calculator si o sa scriu cu grija: FORMAT C: Cu asta, tampita aia de masinarie va uita tot ce stie!

Ianuarie 6
La 3.30 m-am trezit, dar Vasile era in fata calculatorului. Am pus in pat, in locul meu, papagalul, m-am imbracat si l-am parasit pentru totdeauna !

Anul 2012, August
4 ani de zile nu l-am vazut pe Vasile. Acum traiesc cu Stefan. El nu e programator. Asa ca am nevoie de chilotei negrii de dantela si de bici. Le voi aduce de la Vasile. Norocul meu ca n-a schimbat yala. Deja din hol am auzit papagalul trancanind, si vocea lui Vasile: ‘Da,draga…

La Radio Erevan se întreabă:
− Se simte un bărbat deranjat de picioare urâte în timp ce face dragoste?
− În principiu nu. În momentul cheie picioarele vin date oricum la o parte.

A fost o data un barbat perfect si o femeie perfecta. Ei
s-au intilnit si deoarece relatia lor a fost perfecta s-au
casatorit. Nunta a fost perfecta. Iar viata lor in doi a
fost deasemenea perfecta.

Intr-o seara de craciun, in care ningea puternic, aceasta
pereche perfecta mergea cu masina pe o sosea plina de curbe,
cind la un moment dat au vazut pe cineva la marginea strazii,
care se pare ca avea o pana. Era Mos Craciun cu o tolba plina
de cadouri. Deoarece ei nu au vrut sa dezamageasca copiii
cei multi care asteptau cadourile, perechea perfecta l-au
invitat pe Mos Craciun sa se urce in masina lor pt. a ajunge
sa imparta cadourile. Si asa au ajuns in scurt timp sa
imparta cadourile. Din nefericire s-au inrautatit conditiile
meteorologice si cei trei au avut un accident.

Unul singur din cei trei a supravietuit. Care?

(Ginditi-va mai intii si abia apoi va uitati la raspuns)

Bine-nteles ca femeia perfecta.
Ea este singura din cele 3 personaje care exista
intr-adevar. Toata lumea stie ca Mos Craciun nu exista…. si
ce sa mai zicem de barbati perfecti…

Pt. femei, povestea se termina aici. Barbatii vor citi in continuare.

Puncte bonus pt. barbati:
Daca Mos Craciun si barbatul perfect nu exista, inseamna ca
femeia a condus.
Ceea ce explica de ce s-a si intimplat accidentul.

Si inca ceva: daca esti femeie si ai citit si restul
povestii, asta mai demonstreaza inca o chestie:
Femeile nu fac niciodata ce li se spune !

Cercetătorii au stabilit: 20 şi de ani, cea mai comună vârstă printre femeile trecute de 30

Halba de bere- singura blonda pe care nu ai vrea s-o vezi goala

Scoala:
-In clasa:1+1=2
-Teme:2+4+3=9
-Test:Andrei are 5 mere.Daca mananca una si ii da lui Cristi inca una,aflati masa Soarelui.

Mi-am cumparat acu’ vreo trei luni o pereche de pantofi cu snur. Snururile au fost de o calitate deosebita…am schimbat vreo trei perechi de pantofi la ele …
.

Sotul vine acasa foarte agitat:
– Curvo! Stiu tot, absolut tot!
Calma sotia ii zice:
– Oare? Te lauzi ca de obicei. In ce an a avut loc batalia de la Calugareni?

Pentru a-l ajuta să se lase de fumat, de Crăciun i-am dat bunicului meu o țigară îmbibată în benzină.

Să-l fi văzut cum s-a luminat la față.

@BFPT

:::::Keea ke vezi nu e keea ke pare!

acum pe facebook gasim nenumarate statusuri cu”se simte fericit, uimit,bine dispus,excitat,etc ” si evident ca se dau like-uri,
insa dece !!pana corbului!! sa dai like la statusul “se simte rau”

Un tanar arab il intreaba pe taica-su:
– Tata…
– Da, fiule!
– Pentru ce purtam pe cap palaria asta bizara?
– Se numeste burnuth iar in desert te apara de soare, raspunde tatal.
– Aha… dar tata…
– Da, fiule!
– Da’ ce-i cu rochia asta pe care o purtam?
– Este burka, iar in desert, unde este foarte cald, iti protejeaza corpul.
– Bun! Dar, tata…
– Da, fiule!
– Ce-i cu pantofii astia, cam urati, pe care-i purtam in picioare?
– A… sunt babouches si sunt pentru ca atunci, cand mergi prin desert, sa nu te arzi la picioare.
– Bun… O ultima intrebare, tata.
– Ce mai este, fiule?
– De ce purtam toate astea si acum cand locuim in Montreal?

Mama e mereu gravida!

VERIŞOARA (de Ion Pribeagu)

Prin anul nouă sute nouă
Nu mai eram un oarecare,
Veneam la clubul „Lumea Nouă”
Şi alte cercuri literare.

Îl cunoscusem pe Gârleanu,
Pe Cincinat, pe Eftimiu
Şi-a apărut, de Minulescu,
„Romanţe pentru mai târziu”.

Visam să cuceresc o lume,
Să schimb humorului tiparul,
Că publicasem nişte versuri
Într-un săptămânal, „Ţânţarul”.

Văzând directorul revistei
Că am talent de pamfletar,
Fără să steie mult pe gânduri
M-a angajat ca secretar.

Redacţia era în centru;
O cameră unde-ncăpea
Biroul, scaune, dulapul,
Maculaturi şi-o canapea.

De joi, când apărea revista
Şi până lunea care vine
Redacţia era închisă
Şi cheile erau la mine.

Directorul, un om politic,
Cu redingotă şi cu cioc,
Venea în timpul săptămânii,
Însă duminica de loc.

Aşa că tânăr, cu speranţe,
Plutind în sferele senine,
Mi-nchipuiam că-n toată ţara
Nu-i altul mai grozav ca mine!

Şi într-o sâmbătă, pe seară,
Plimbându-mi visul pe Lipscani,
M-am cunoscut cu o fetiţă
Cam de vreo douăzeci de ani,

De parcă Dumnezeu din ceruri
Vrând dorurile a-mi înfrâna,
O nimfă mi-a trimis în cale
Şi mi-a şoptit: – Ionică, na!

Nici nu-mi mai încăpeam în piele
De-acest potop de fericiri,
C-avea cosița în inele
Şi-n sân, ascunşi, doi trandafiri,

Guriţa roşie şi mică
Şi ochii negri, plini de foc,
Că tot privindu-i mi-era frică
Să nu pleznesc de-atât noroc!

Ne-am dus la cinema, la „Clasic”.
Un film cu Eva şi Adam.
O vorbă n-am scos pe-ntuneric,
Că doar prin mâini ne-nțelegeam.

Târziu, cam după miezul nopţii,
Ca-un autentic amorez,
Am invitat-o ca să vadă
Redacţia unde lucrez.

În cameră, printre săruturi,
Înghirlandate în rondele
Am proclamat-o-ntr-o poemă
Prinţesa visurilor mele!

Şi dimineaţa, pe la zece,
Când vream să-i mai dedic o strofă,
Deodată, a bătut în uşă
Directorul! O catastrofă!

În clipe de-astea, turbulente,
Tu nu ştii singur ce să faci:
S-ascunzi după birou fetiţa,
Sau cât mai grabnic să te-mbraci.

Şi s-a-ntâmplat cum se întâmplă
Când n-ai un pic de prevedere:
Eu, numa-n pantalon şi guler,
Şi ea cu nudul la vedere!

Directorul, galant din fire,
Privind-o a şoptit:- Scuzaţi!
Iar eu am spus: – Mi-e verişoară,
Venit-aseară din Galaţi !

A scotocit printre sertare,
A scos grăbit un manuscris,
Şi când fu gata de plecare,
M-a tras de-o parte şi mi-a zis:

– Să nu fii supărat, Ionică,
Însă aş vrea să-ţi spun ceva:
Acum trei luni, fetiţa asta,
A fost şi verişoara mea…

-Ce este mai mic decat milisecunda?
-Este perioada de timp dintre momentul in care semaforul se face verde si clipa in care auzi primul claxon