De ce nu vorbesc blondele cu bărbaţii? Chiar aşa proaste nu sunt.

Culmea tehnologiei: să alungi musca de pe monitor cu mouse-ul.

-Tati, poti sa imi mai dai un pahar cu apa?
-Ti-am dat 3 deja! N-ar trebui sa te agiti atat!
-Dar trebuie! A luat foc sufrageria!

-Care e culmea saraciei?
-Sa iti arda casa si sa dai beep la pompieri!

Ce face un vierme in burta unei vaci? (dar gandestete inaite sa citesti)

………………..

………………..

-Te-ai ganditt oare ce face un vierme in burta unei vaci???

………………..

………………..

-Hai mai ca e usor … ce faci ca e usor

……………….

……………….

-Vai ce slab esti chiar nu sti

……………….

……………….

-Hai ma mai gandestete ca e usor foarte usor chiar asa slab esti vai de capul tau! hhh

………………

………………

-Bine hai ca iti zic dar nu te superi bine

………………

Se joaca cu nervi tai! :))

Un ardelean se duce pentru prima oară din sătucul lui de departe la oraş, să-şi facă niste analize. Pe drumul de la gară la spital vede o poartă mare pe care scria “Grădină zoologică”. Curios din fire, intră. Iese după câteva ore bune, absolut încântat. Îşi rezolvă treburile şi se-ntoarce în sat.

“Ei, Ioane, cum o fo’ la spital ?” îl intrebară cei de-acelaşi leat cu el.
“La spital o fo’ cum o fo’, da’ să vedeţi voi grădina zoologică !”
“Ce-i aia ?”
“E un loc aşa, mai mare, unde vezi tăt felu’ de animale, care de care mai trăznite”.
“Ce animale ?”
“Păi, de-un exemplu, zebra”.
“Cum îi zebra ?”
“Cum să vă spui io… Ştiţi măgaru’ lu’ Vasile, ăla ce paşte pe şanţ ?”
“Da”.
“Ei, zebra seamănă cu măgaru’ lui Vasile, numai că îi colorată pe tăt trupul, când c-o dungă albă, când c-o dungă neagră”.
“Nu se poate !”
“Zebra ca zebra, da’ să vedeţi voi girafa !”
“Cum îi girafa ?”
“Girafa îi… Ştiţi măgaru’ lui Vasile ?”
“Cum să nu !”
“Girafa seamănă la trup cu măgaru’ lu Vasile, da’ are nişte picioare de doi metri şi un grumaz de tri”.
“Nu se poate !”
“Ba se poate ! Dar cel mai interesant dintre tăte îi hipopotamu…”.
“Cum îi hipopotamu’ ?”
“Apăi, cum să vă spui io.. Ştiţi măgaru’ lu’ Vasile?”
“Ştim”.
“Ei ghini, hipopotamu’ nu seamănă deloc cu el”.

Un filosof grec merge la bar și comandă zece pahare de vin. Bea vinul, după care comandă nouă, opt, șapte, șase pahare și tot așa până la un pahar. După ce bea ultimul pahar, merge la barman și îi zice:
– Barman, hâc!, de ce pe măsură ce, hâc!, beau mai puțin, mă, hâc!, îmbăt mai tare?!

Culmea deshidratării: Să ejaculezi praf!

Cum iau suedezii viagra?
Ling unpic si se uita la p**a daca no crescut.

Catastrofa in Romania. 50.000 de romani morti. Dupa 2 zile apar ajutoarele. Americanii trimit 1 milion de dolari, chinezii trimit 1 tona de medicamente, italienii trimit 50.000 de romani.

Bulă se duce la preot, să se spovedească.
– Părinte, am fost la prietenul meu şi nu l-am găsit acasă. Mi-a deschis nevastă-sa şi m-a poftit la o cafea.
– Aşa, si? întreabă popa.
– După care s-a aşezat la mine în braţe.
– Aşa, şi? – Şi eu am plecat, părinte, că mi-a fost ruşine.
– Bine, trebuie să faci zece zile câte 100 de mătănii şi să bei câte 15 litri de apă pe zi.
– Dar, părinte, de ce să beau atâta apă?
– Păi atâta apă bea un bou.

FABULA CRIIZEI FINANCIARE
A fost odata ca niciodata un biet lustragiu care isi castiga existenta, da, ati ghicit, lustruind pantofii domnilor care intrau si ieseau dintr-o cladire impozanta din centru.

Niciodata nu stiuse exact ce cladire este aceea in fata careia lucra de ani de zile, poate ere o banca, poate era o bursa, poate vreun minister important insa domnii bine imbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii.

Lustragiul nostru era priceput in ceea ce facea, folosea numai crema de pantofi de cea mai buna calitate si era vesel si optimist.

Intr-un cuvant era multumit cu munca lui iar clientii lui la fel asteptandu-si rabdatori randul la lustruit.
Intr-o zi insa s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalti care l-a intrebat prietenos: “Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?”

Ce-i drept nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine imbracati care intrau in banca sau ce-o fi fost acolo, probabil toti la curent cu criza.

“Poate nu le pasa de tine sau poate n-au avut suflet sa iti spuna insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu un biet lustragiu. Asa ca daca ai un dram de minte iti iei masuri din timp, ca sa nu fi luat pe nepregatite.

Aceasta e meseria mea, sunt expert, stiu ce vorbesc.”
Dupa plecarea domnului binevoitor lustragiul nostru ramase pe ganduri. Poate ca intradevar nici unul dintre clientii lui nu il considerase demn sa il puna la curent cu criza financiara. Noroc cu domnul cel prietenos care ii voia binele.

Asa ca lustragiul a inceput sa ia masuri incat sa nu fie luat pe nepregatite de criza financiara. Pentru început folosea mai putina crema de pantofi si mai de proasta calitate.

Apoi a inceput sa aloce mai putin timp fiecarui client, dupa cum se spune time is money. A inceput sa socializeze mai putin cu acestia, criza e criza, nu mai e timp de smalltalk.

Preocupat de criza financiar a devenise ingandurat, tacut si isi facea treaba de mantuiala.
Asa ca incetul cu incetul clientii care fideli carora le placeau veselia si calitatea muncii lustragiului au inceput sa se rareasca.

Iar lustragiul nostru cu fiecare client pierdut era multumit intr-un fel ciudat ca domnul cel binevoitor a avut dreptate.

“Ce m-as fi facut daca expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum as fi fost probabil luat pe nepregatite de criza financiara.”

Se dărâmă un bloc, sunt victime, vine televiziunea, se face anchetă. Sunt identificaţi posibilii vinovaţi: Cărămida, Fier-Beton şi Ciment; ajung la tribunal.

Ia cuvântul Cărămida:
– Domnule preşedinte, nu sunt vinovată, pentru că sunt tratată prost, toţi meşterii mă pun să stau pe cant, sunt aruncată ca o zdreanţă şi mi se ciobesc colţurile. Normal să se prăbuşească blocul.

Ia cuvântul Fier-Beton:
– Domnule preşedinte, nu sunt vinovat, pentru că sunt lăsat în baltă şi ruginesc. Sunt lovit cu ciocanul, deformat, de nici o sârmă nu se leagă de mine. Normal să se prăbuşească blocul.

Ia cuvântul Ciment:
– Domnule preşedinte, pe mine m-au chemat aici din eroare. Eu nici nu eram pe-acolo când s-a prăbuşit blocul.

Inca din liceu, Pastorel a avut “antecedente”. Profesorul de literatura romana, Fantanaru, inchinator notoriu la zeul Bachus, le cere elevilor, ca tema, compunerea unei epigrame. Pastorel a scris:

Daca apa din fantana,
S-ar preface in cotnar,
As lasa limba romana
Si m-as face fantanar.

“Patru la purtare si zece la literatura, magarule!” i-ar fi spus profesorul Fantanaru.

Ai apelat linia fierbinte a Centrului National de Sanatate Mintala.

Daca esti obsesiv-compulsiv, apasa 1 in mod repetat.
Daca esti co-dependent, roaga pe cineva sa apese 2 pentru tine.
Daca ai personalitati multiple, apasa 3,4,5 si 6.
Daca esti paranoic, stim cine esti si ce vrei.Ramai pe fir pana iti localizam telefonul.
Daca ai halucinatii, apasa 7 si apelul va fi transferat la statia spatiala principala [nava-mama].
Daca esti schizonfrenic, asculta cu multa atentie in jur si vei auzi o voce care iti va spune ce numar sa apesi.
Daca esti maniaco-depresiv, nu conteaza ce numar apesi pentru ca nimeni nu iti va raspunde.
Daca esti dislexic, apasa 96969696969.
Daca ai o tulburare nervoasa, joaca-te cu tasta diez pana ce un operator iti va prelua apelul.
Daca ai amnezie, apasa 8 si prezinta-ti numele, adresa completa, numerele de telefon de contact, data si locul nasterii, codul numeric personal si numele de familie al parintilor mamei.
Daca ai o tulburare post-traumatica de stress, a… paa… sa… in… ceee…t si cu maa…. re a… teee… ntieee taaa… staaa zeee… rooooo…
Daca ai o tulburare bipolara, te rugam sa lasi un mesaj dupa beep, …sau inainte de beep …sau dupa beep.Te rugam sa astepti beepul.
Daca ai afectiuni ale memoriei pe termen scurt, apasa 9.
Daca ai afectiuni ale memoriei pe termen scurt, apasa 9.
Daca ai afectiuni ale memoriei pe termen scurt, apasa 9.
Daca ai afectiuni ale memoriei pe termen scurt, apasa 9.
Daca ai afectiuni ale memoriei pe termen scurt, apasa 9.
Daca iti lipseste respectul de sine, te rugam sa inchizi.Toti operatorii sunt prea ocupati ca sa iti raspunda.”