Societatile ce asigura utilitati au somat primaria locala sa urgenteze asfaltarea strazilor din municipiu pana la venirea iernii pentru a putea incepe lucrarile de inlocuire a traseelor subterane.

Copiii vasluieni nu pot fi păcăliţi cu barza, pentru că toţi ştiu că barza nu opreşte la Vaslui. La ei a prins altceva: „Te-am găsit într-o sticlă, sub capac!”

Moralistii, sunt pacatosii fara ocazii!

Blugii skinny sunt precum caloriile: usor de pus…imposibil de dat jos…

In padurea cu alune,
Aveau casa trei pitici,
Vine pupaza si spune:
“Simptomatic, idiosincrazia dilematica isi reverbereaza atenuant ecourile absconse protoarmonice din spatele semitranscendent si disonant al obscurantismului incandescent de sorginte medievala, capsuland filonul crepuscular sincretic si aluziv metempsihotic al transmigratiei alchimice inspre circumvolutiunile interioare ale epocii istorice care tind sa formeze adevarate supape paleontologice inspre propensiunea paradigmelor de orientare paseista.”

Faza reala astazi pe la ora 3 si 20 pe PRO FM:
“apoi am pentru voi Adele, melodia cu pestele, hai ca o stiti: Somon like you”

În mod cert am nevoie de un exorcist!!
De când m-a pătruns spiritul Crăciunului acesta îmi bântuie buzunarele!!

O tanara doamna face galagie intr-o brutarie…
– Painea asta este foarte veche!
-Putin respect domnisoara, o apostofa brutarul, eu fac paine inainte sa va nasteti dvs!
– Exact! Iar abia acum ati reusit s-o vindeti!!

VERIŞOARA (de Ion Pribeagu)

Prin anul nouă sute nouă
Nu mai eram un oarecare,
Veneam la clubul „Lumea Nouă”
Şi alte cercuri literare.

Îl cunoscusem pe Gârleanu,
Pe Cincinat, pe Eftimiu
Şi-a apărut, de Minulescu,
„Romanţe pentru mai târziu”.

Visam să cuceresc o lume,
Să schimb humorului tiparul,
Că publicasem nişte versuri
Într-un săptămânal, „Ţânţarul”.

Văzând directorul revistei
Că am talent de pamfletar,
Fără să steie mult pe gânduri
M-a angajat ca secretar.

Redacţia era în centru;
O cameră unde-ncăpea
Biroul, scaune, dulapul,
Maculaturi şi-o canapea.

De joi, când apărea revista
Şi până lunea care vine
Redacţia era închisă
Şi cheile erau la mine.

Directorul, un om politic,
Cu redingotă şi cu cioc,
Venea în timpul săptămânii,
Însă duminica de loc.

Aşa că tânăr, cu speranţe,
Plutind în sferele senine,
Mi-nchipuiam că-n toată ţara
Nu-i altul mai grozav ca mine!

Şi într-o sâmbătă, pe seară,
Plimbându-mi visul pe Lipscani,
M-am cunoscut cu o fetiţă
Cam de vreo douăzeci de ani,

De parcă Dumnezeu din ceruri
Vrând dorurile a-mi înfrâna,
O nimfă mi-a trimis în cale
Şi mi-a şoptit: – Ionică, na!

Nici nu-mi mai încăpeam în piele
De-acest potop de fericiri,
C-avea cosița în inele
Şi-n sân, ascunşi, doi trandafiri,

Guriţa roşie şi mică
Şi ochii negri, plini de foc,
Că tot privindu-i mi-era frică
Să nu pleznesc de-atât noroc!

Ne-am dus la cinema, la „Clasic”.
Un film cu Eva şi Adam.
O vorbă n-am scos pe-ntuneric,
Că doar prin mâini ne-nțelegeam.

Târziu, cam după miezul nopţii,
Ca-un autentic amorez,
Am invitat-o ca să vadă
Redacţia unde lucrez.

În cameră, printre săruturi,
Înghirlandate în rondele
Am proclamat-o-ntr-o poemă
Prinţesa visurilor mele!

Şi dimineaţa, pe la zece,
Când vream să-i mai dedic o strofă,
Deodată, a bătut în uşă
Directorul! O catastrofă!

În clipe de-astea, turbulente,
Tu nu ştii singur ce să faci:
S-ascunzi după birou fetiţa,
Sau cât mai grabnic să te-mbraci.

Şi s-a-ntâmplat cum se întâmplă
Când n-ai un pic de prevedere:
Eu, numa-n pantalon şi guler,
Şi ea cu nudul la vedere!

Directorul, galant din fire,
Privind-o a şoptit:- Scuzaţi!
Iar eu am spus: – Mi-e verişoară,
Venit-aseară din Galaţi !

A scotocit printre sertare,
A scos grăbit un manuscris,
Şi când fu gata de plecare,
M-a tras de-o parte şi mi-a zis:

– Să nu fii supărat, Ionică,
Însă aş vrea să-ţi spun ceva:
Acum trei luni, fetiţa asta,
A fost şi verişoara mea…

Un punk-er urca intr-un autobuz.
Parul sau era facut spice, colorat verde, rosu, albastru si portocaliu.
Hainele ii erau o amestecatura de cirpe si piele, picioarele ii erau goale si corpul ii era plin de cercei.
Se asaza pe singurul loc liber, exact in fata unui batrin, care se tot holba la el.
– Ce te tot holbezi, mosule? Ce, tu n-ai facut nimic aiurea cind erai tinar?
Batrinul: – Ba da. Odata, cind eram in marina, m-am imbatat in Singapore si am f…t un papagal. Ma gindeam ca esti fiul meu.

Bula dormea… BUM-BUM-BUM in usa.
-Cine e? -Deschide repede Bula! Bula deschide, si era un pitic cu o bata in mana.
-Uite, Bula, da-mi in cap cat poti tu de tare sa vezi ca nu patzesc nimic.
-Du-te ba si culca-te!
-Hai ma, sa vezi ca nu patesc nimic.
Bula nervos, ZDRANG ii da una in cap. Piticul, imprastiat pe veranda. Speriat, Bula cheama salvarea, piticu’ e dus la spital. Sta 2 ani in coma, 2 ani la recuperare, 2 ani acasa, si apoi vine la Bula, bate la usa. Bula deschide; la care piticul: TADA!!!

Mama e mereu gravida!

Alex Velea feat Mihai Eminescu ” Bacu’ se pică minim în doi”

-Copii, ce inseamna sa fi diplomat?
-Sa te gandesti de doua ori inainte de a nu spune nimic!

Ştii că soţul meu a aflat că l-am înşelat?
– Şi ce s-a întâmplat?
– L-am iertat.