Generozitate

Un azil de batrani inchiriaza un autocar pentru o excursie. La putin timp de la plecare, soferul simte o bataie usoara pe umar si o bunicuta il intreaba daca vrea niste alune. Soferul accepta bucuros pumnul de alune pe care i-l ofera batrana. Dupa vreo 15 minute, batrana vine din nou cu un pumn de alune. Povestea se repeta inca de vreo cateva ori, dupa care soferul, nedumerit, o intreaba cand apare iar langa scaunul lui:
– Mamaie, da’ de ce nu mancati alunele, ca sunt scumpe, si aveti pensii mici…
– Eee, da crezi ca mai avem dinti sa mancam noi alune?
– Pai bine, si atunci de ce mai dati banii pe ele daca nu le puteti manca?
– Eee, de fapt noi nici nu vrem alune, noi sugem doar ciocolata de pe ele…

Sunt roman, si m-am saturat ca toti sa spuna ca Romania e
“cea mai proasta tara din lume”.
Eu, unul, cred ca Africa e cea mai proasta tara din lume.

Îi pune diriginta pe copiii din clasă să spună cam cum îşi petrec ei o zi normală. Primul este Bulă:
– No’ zii mai Bulă cum îţi petreci tu o zi normală?
– Păi mă trezesc dimineaţă mă urc pe verandă mă cobor de pe verandă vin la şcoală. Mă duc acasă mă urc pe verandă cobor de pe verandă mănânc mă urc pe verandă cobor de pe verandă îmi fac temele mă urc pe verandă mă cobor de pe verandă mă duc să mă joc vin acasă mă urc pe verandă mă cobor de pe verandă şi mă culc.
A doua zi diriginta vine în vizită la Bulă acasă. Mama lui Bulă o întâmpină o duce în casă şi o întreabă:
– Doriţi o cafea?
Ea răspunde afirmativ la care mama lui Bulă spune:
– Verando 2 cafele.

Prietena mea, chinezoaica, a luat foc cand i-am zis ca pentru mine
toti chinezii arata la fel.

Sau ma-sa, sau ta-su, sau sor-sa…

Fata:
-Eu sînt un ca un radio.Sînul stîng e Tuner iar sînul drept e Volume.Trebuie doar să-i atingi.
Băiatul:
-Ok,dar..nu se-aude nimica..
-Păi,dacă nu te-ai mufat…

http://bitly.com/TxsJVS
WTF?Cine merge nu mai vine?
goo.gl/06rfB

Cum se tund Chiriches si Gardos?
Numai din foarfeca! :))

Daca esti destept si gasesti pe”o” in coloana asta da pe minus.

oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo

Am inventat un dezinfectant de bucătărie care omoară
0.1% din bacterii…

Mă gândesc să vând secretul celor de la Dettol.

Vine un tip la primărie. Intră în cabinetul unui funcționar și vede pe birou două tăblițe, pe una scrie: ”Aici nu se fumează” iar pe a doua ”Noi nu luăm mită”. Tipul:
– Eu aș vrea să primesc un apartament în proprietate privată, dar nu am nici un drept pentru aceasta. Sfătuiți-mă vă rog ce să fac.
Funcționarul luând de pe masă tăblița ”Aici nu se fumează” spune:
– Hai mai întâi să fumăm câte o țigară.

Mai demult am descoperit un sapun care curata 0,1 la suta dintre bacterii.Ma gandesc sa vand secretul celor de la detool

În Romania, un agent de circulație oprește o mașină:
– Documentele dumneavoastră Milord.
– Vă bateți joc, de ce Milord?,
– Pentru că, mergeți pe partea stângă.

De Ignat: relatarea unui roman care traieste in Occident

De criză, de dor și de fițe mi-a venit ideea să tai porc de Crăciun,
cum se făcea pe timpuri la mine la țară. Bine, ai mei nu îl tăiau de
Crăciun, ci înainte de Sfântul Andrei, noi nemaiavînd răbdare și nici
prea multe prin cămară să-l putem păsui pînă la Ignat.

După ce mi-am ascuțit cuțitele pe gresia de la baie și am procurat doi
baloți de paie, decorativi, uitați de un vecin în fața casei încă de
la Halloween, m-am pus să caut porc. Prima dată am dat anunț pe
internet că doresc să achiziționez, pentru sacrificare, animal de
talie medie, pînă în 150 de kilograme, dar nu mi-a răspuns nimeni, în
afară de un sonat care mi-a zis că-i plac ideile mele și, dacă vreau,
putem să sacrificăm împreună, mai mulți! Eu cred că toți nebunii au
fugit din lume și s-au ascuns pe internet! Dar divaghez!

Cînd mi-am întrebat colegii la serviciu dacă știu pe undeva un porc
viu, au devenit foarte curioși că ce vreau să fac cu el, că e mare de
pet, că face mizerie multă. Cînd le-am spus că vreau să-l tai, au
făcut ochii cît cepele și m-au luat la rost că de ce. Ca să-l mănînc,
de-aia, le-am răspuns, moment în care și ultimele rămășițe de
simpatie, toleranță și înțelegere pe care le aveau pentru mine au
dispărut. Cum să omori un animal și să-l manînci, așa, ca un barbar?
Eh, cînd am văzut eu că ăștia sunt gata să sune la PETA, am început să
le descriu în amănunt operațiunile specifice, insistînd pe secționarea
carotidei și colectarea sîngelui într-un lighean, de preferință cu
smalțul sărit, ca la mama acasă, în vederea preparării sîngeretelui și
mai ales a borîndăului. N-am știut eu cum se zice în engleză la
borîndău, la fel cum nu știu nici în românește, dar le-am explicat că
e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sînge în loc de apă. Cred
că vreo trei, mai simțitori, așa, au dispărut spre baie, iar restul,
că acum deja se strînsese tot compartimentul în jurul meu, să mă
asculte, mă priveau cînd cu milă, cînd cu dezgust. Apoi, zic, pîrlim
șoriciul cu paie, sau la butelie, dacă stăm la bloc, și tăiem urechile
animalului, pe care le consumăm pe loc, cu puțină sare.

Mai trimisei vreo doi la baie, dar i-am dat înainte, fiind conștient
că un alt moment în care să mă asculte oamenii cu atîta atenție nu o
să mai prind, poate, niciodată. După ce epilăm animalul cu flacăra,
continui eu, îl despicăm cu securea sau toporul, ce ne vine la mînă,
și scoatem organele, pe care le fierbem împreună cu capul, în vederea
preparării caltaboșului. Știți, bănuiesc – le-am zis eu degajat –, că
pentru caltaboș se folosește intestinul gros, spălat facultativ și
opărit în apă cu ceapă, pentru mascarea miasmelor naturale. S-a plecat
cu grupul după fraza asta, și am mai rămas cu vreo trei, cei mai tari
de înger și de stomac, cred, de fapt doi, că unul dintre ei era un
coreean care nu pricepe engleză și stă toată ziua cu căștile pe
urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice
discuție.

Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cîrnați, grătare și
sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de
jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii. Eu zic că
au scăpat ieftin totuși, pentru că dacă m-aș fi apucat să le povestesc
cum se fac hot dogii și parizerul pe care le înfulecă ei la lunch,
băgam toată firma-n spital.”

– Ascultă, Ioane, eu știu o modalitate genială de a mânca gratis în cel mai scump restaurant.
– Ia spune măi Costele.
– Te duci în restaurant cu maxim o oră înainte de a se închide. Comanzi aperitiv, cele mai scumpe bucate, desert un cogniac bun și mănânci în liniște. Când toți chelnerii se încep a duce pe acasă, iar ultimul se apropie de tine să-ți ceară notă, îi spui: ”Păi i-am plătit colegului dvs. ce tocmai a plecat”.
Pentru a verifica teoria se duc ei a doua zi în restaurant. Comandă tot ce e mai bun, mănâncă, beau până ajunge și momentul când se apropie ultimul chelner:
– Mă scuzați, dar e timpul să închidem, achitați Vă rog nota.
Ion:
– Păi deja am achitat-o colegului dvs. acum 15 minute.
Costel:
– Apropo, dacă nu ne aduci restul în 5 minute o să scriem și o plângere.

Se zvoneste ca ar fi mai multe bancuri cu Bula decat cu Geoana. Geoana a cerut insa renumararea bancurilor.