Banc pescaresc:
-Ce pierde barbatul la batranete?
Raspuns: somnul si “carasul”.

care este cea mai mare inventie a romanilor?
R:prostia

Un director si soferul sau ,in drum spre o intalnire de afaceri.Dupa mai multe discutii.
Directorul: Stii care e diferenta dintre un magar si un sofer?
Soferul:Nu, care?
D.:Magarul se tavaleste unde vrea el.Dar soferul se tavaleste unde vrea masina lui.!!!
..Au ajuns unde trebuia,au rezolvat ce aveau de rezolvat, iar cand s-au intors acasa,soferul il intreaba pe director:
− Domnule director,dv. stiti care e difernta dintre un magar si un director?
− Care mai?
− A.. Nici una ,dar am zis si eu asa.

O blonda este intrebata care este diferenta dintre o locomotiva cu aburi si una electrica.
Blonda raspunde:
− Locomotiva electrica este tot o locomotiva cu aburi, dar care s-a lasat de fumat.

La radio……
– Va rog sa-mi spuneti cel mai scurt si mai interesant banc !
− Cu placere, domnule ascultator din Romania ! Iata acest banc: “Un student si-a cumparat un apartament !”

Castigatorii probei de 100 m plat sunt foarte norocosi , intotdeauna castiga pe ultima suta de metri.

MAXIMA ZILEI
De ce femeile au talpile mai mici decat barbatii?
E o chestie de evolutie care le ajuta sa stea mai aproape de aragaz si de chiuveta din bucatarie.

Janos şi Ana serbau 10 ani de căsnicie. La un moment dat, se ridică Janos să ţină un toast.
– Ridic acest pahar pentru cei 10 ani de cînd trăiesc cu nevasta meu!
Ion, prietenul cel mai bun, îl corectează:
– A mea, băi, nevasta mea, aşa-i corect.
– Taci, bă Ioane, cu a ta trăiesc numai de 2 ani!

-Tati, poti sa imi mai dai un pahar cu apa?
-Ti-am dat 3 deja! N-ar trebui sa te agiti atat!
-Dar trebuie! A luat foc sufrageria!

Ce face un vierme in burta unei vaci? (dar gandestete inaite sa citesti)

………………..

………………..

-Te-ai ganditt oare ce face un vierme in burta unei vaci???

………………..

………………..

-Hai mai ca e usor … ce faci ca e usor

……………….

……………….

-Vai ce slab esti chiar nu sti

……………….

……………….

-Hai ma mai gandestete ca e usor foarte usor chiar asa slab esti vai de capul tau! hhh

………………

………………

-Bine hai ca iti zic dar nu te superi bine

………………

Se joaca cu nervi tai! :))

Catastrofa in Romania. 50.000 de romani morti. Dupa 2 zile apar ajutoarele. Americanii trimit 1 milion de dolari, chinezii trimit 1 tona de medicamente, italienii trimit 50.000 de romani.

Bulă se duce la preot, să se spovedească.
– Părinte, am fost la prietenul meu şi nu l-am găsit acasă. Mi-a deschis nevastă-sa şi m-a poftit la o cafea.
– Aşa, si? întreabă popa.
– După care s-a aşezat la mine în braţe.
– Aşa, şi? – Şi eu am plecat, părinte, că mi-a fost ruşine.
– Bine, trebuie să faci zece zile câte 100 de mătănii şi să bei câte 15 litri de apă pe zi.
– Dar, părinte, de ce să beau atâta apă?
– Păi atâta apă bea un bou.

FABULA CRIIZEI FINANCIARE
A fost odata ca niciodata un biet lustragiu care isi castiga existenta, da, ati ghicit, lustruind pantofii domnilor care intrau si ieseau dintr-o cladire impozanta din centru.

Niciodata nu stiuse exact ce cladire este aceea in fata careia lucra de ani de zile, poate ere o banca, poate era o bursa, poate vreun minister important insa domnii bine imbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii.

Lustragiul nostru era priceput in ceea ce facea, folosea numai crema de pantofi de cea mai buna calitate si era vesel si optimist.

Intr-un cuvant era multumit cu munca lui iar clientii lui la fel asteptandu-si rabdatori randul la lustruit.
Intr-o zi insa s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalti care l-a intrebat prietenos: “Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?”

Ce-i drept nu-i spusese nimeni, nici unul dintre domnii aceia bine imbracati care intrau in banca sau ce-o fi fost acolo, probabil toti la curent cu criza.

“Poate nu le pasa de tine sau poate n-au avut suflet sa iti spuna insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu un biet lustragiu. Asa ca daca ai un dram de minte iti iei masuri din timp, ca sa nu fi luat pe nepregatite.

Aceasta e meseria mea, sunt expert, stiu ce vorbesc.”
Dupa plecarea domnului binevoitor lustragiul nostru ramase pe ganduri. Poate ca intradevar nici unul dintre clientii lui nu il considerase demn sa il puna la curent cu criza financiara. Noroc cu domnul cel prietenos care ii voia binele.

Asa ca lustragiul a inceput sa ia masuri incat sa nu fie luat pe nepregatite de criza financiara. Pentru început folosea mai putina crema de pantofi si mai de proasta calitate.

Apoi a inceput sa aloce mai putin timp fiecarui client, dupa cum se spune time is money. A inceput sa socializeze mai putin cu acestia, criza e criza, nu mai e timp de smalltalk.

Preocupat de criza financiar a devenise ingandurat, tacut si isi facea treaba de mantuiala.
Asa ca incetul cu incetul clientii care fideli carora le placeau veselia si calitatea muncii lustragiului au inceput sa se rareasca.

Iar lustragiul nostru cu fiecare client pierdut era multumit intr-un fel ciudat ca domnul cel binevoitor a avut dreptate.

“Ce m-as fi facut daca expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum as fi fost probabil luat pe nepregatite de criza financiara.”

Se dărâmă un bloc, sunt victime, vine televiziunea, se face anchetă. Sunt identificaţi posibilii vinovaţi: Cărămida, Fier-Beton şi Ciment; ajung la tribunal.

Ia cuvântul Cărămida:
– Domnule preşedinte, nu sunt vinovată, pentru că sunt tratată prost, toţi meşterii mă pun să stau pe cant, sunt aruncată ca o zdreanţă şi mi se ciobesc colţurile. Normal să se prăbuşească blocul.

Ia cuvântul Fier-Beton:
– Domnule preşedinte, nu sunt vinovat, pentru că sunt lăsat în baltă şi ruginesc. Sunt lovit cu ciocanul, deformat, de nici o sârmă nu se leagă de mine. Normal să se prăbuşească blocul.

Ia cuvântul Ciment:
– Domnule preşedinte, pe mine m-au chemat aici din eroare. Eu nici nu eram pe-acolo când s-a prăbuşit blocul.

Inca din liceu, Pastorel a avut “antecedente”. Profesorul de literatura romana, Fantanaru, inchinator notoriu la zeul Bachus, le cere elevilor, ca tema, compunerea unei epigrame. Pastorel a scris:

Daca apa din fantana,
S-ar preface in cotnar,
As lasa limba romana
Si m-as face fantanar.

“Patru la purtare si zece la literatura, magarule!” i-ar fi spus profesorul Fantanaru.