Anunt:

Evreu care si-a pierdut bratul stang, caut evreu care si-a pierdut bratul drept, pentru a imparti impreuna costul unei perechi de manusi.

M-am dus acasa la prietenului meu evreu, dadea tapetul jos de pe pereti.
– “Ce faci,redecorezi?” l-am intrebat.

-“Nu,nu, ma mut”

Itic insurat cu Rasela, Strul insurat cu Rifca. Intr-o zi, venind mai devreme acasa, Itic o surprinde pe Rifca in pat cu prietenul sau Itic.
-Bine mai Itic, asa prieten imi esti tu, te culci cu nevasta-mea?
-Nu, mai! Uite, ascultam doar putina muzica, de pe posturi straine, zice Itic punand urechea pe pieptul Rifcai.
-Si daca ma duc si eu sa ascult posturi straine pe pieptul Raselei tale nu o sa te superi?
-Sigur ca nu, zice Itic, stiind ca Strul era cam idiot.
Se duce Strul si-i spune Raselei toata faza. Furioasa. Rasela decise imediat sa se razbune.
-Dezbraca-te si hai sa ascultam si noi posturile straine.
Se dezbraca Strul, pune urechea pe pieptul Raselei si zice:
-Dar nu se aude nimic!
Rasela, in culmea furiei:
-Ai uitat sa-ti scoti antena!

Daca un copil evreu din Odessa nu cara dupa el o vioara, inseamna ca ia lectii de pian.

Domnul şi doamna Cohen trag la un hotel, pentru week-end. Cum ajung, doamna Cohen cheamă manichiurista, pedichiurista, coafeza, iar domnul Cohen, înţelegînd că are două-trei ore libere, pe loc se duce la bordelul anex.
Îl întîmpină madama:
– Domnule Cohen, ce onoare! Avem pentru dv. franţuzoaice stilate, o sută de dolari.
– N-am o sută de dolari.
– Avem pentru dv. italience temperamentale, cincizeci de dolari.
– N-am cincizeci de dolari.
– Avem pentru dv. rusoaice blonde, zece dolari.
– N-am zece dolari.
– Avem pentru dv. negrese exotice, cinci dolari.
– N-am cinci dolari.
– Da’ cît aveţi?
– N-am decît doi dolari.
– Deviza casei noastre este să satisfacem clientul la orice preţ. Pentru doi dolari, eu sînt la dispoziţia dv.!
Peste douăzeci de ani, domnul şi doamna Cohen trag la acelaşi hotel. Cum ajung, doamna Cohen cheamă manichiurista, pedichiurista, coafeza, iar domnul Cohen, înţelegînd că are două-trei ore libere, pe loc se duce la bordelul anex.
Îl întîmpină madama:
– Domnule Cohen, ce surpriză! Aşteptaţi un moment!
Deschide o uşă şi strigă:
– Johnny!
Intră un găligan.
– Permiteţi-mi, zice madama, să fac prezentările. Domnule Cohen, acesta este Johnny, fiul dv. Johnny, acesta este domnul Cohen, tăticul tău.
Se uită Johnny de sus:
– Ăsta-i tatăl meu? Aşa mic? Aşa urît? Aşa sfrijit? Şi evreu pe deasupra?!
– Tinere, răspunde domnul Cohen fără a-şi pierde cumpătul, nu te obrăznici. Că, dacă în urmă cu douăzeci de ani aş fi avut cu trei dolari mai mult, acum erai negru!

Itic era fiul unui rabin care decedase si lasase pentru el urmatoarea invatatura in cartea sa de
rugaciune: “Draga Itic, sa stii ca a manca cu capul descoperit este la fel de mare pacat ca si cand te-ai culca cu femeia prietenului tau”.
Itzik citeste si dupa o perioada vine din nou la cartea de rugaciuni si noteaza: Draga tata sa stii ca le-am incercat pe amandoua dar mare este diferenta !!!”

Un bancher evreu isi insoara baiatul.

– Simon, fiule, maine zburam la Tel Aviv pentru nunta ta. Imi dau brusc seama ca nu ti-am spus multe lucruri despre viata. De maine vei fi impreuna cu sotia ta, trebuie sa stii unele lucruri. Uite, spre exemplu, cunosti degetele de la mana ?
– Sigur, tata, degetul mare, aratator, mijlociu, etc
– Nu, fiule, stai sa-ti explic : exista degetul calatoriei, al directiei, al placerii, al casatoriei si al distinctiei.
– Ah, nu stiam asta, tata.
– Degetul calatoriei este degetul mare, care iti permite sa faci autostopul ; degetul directiei – indexul -, il intinzi ca sa indici un anumit lucru ; degetul casatoriei – inelarul -, pe care pui verigheta, iar degetul distinctiei – cel mic – pe care-l ridici cand bei cafea.
– Am inteles, tata, dar ai uitat degetul placerii.
– Ah, Simon, l-am lasat pe cel mai bun la sfarsit… degetul placerii este degetul mijlociu, cel mai lung si mai frumos… pentru placere, fiule… il umezesti cu limba… si numeri bancnotele…

-Ceai facut azi la scoala Gigel puiu mami cel drag ?
-Azi la scoala am invatat carte
-Ce carte ?
-Pocher !

Daca nu devenim mai slabi spunand altuia ca e gras, daca nu devenim mai inteligenti spunandui altuia ca e prost de ce insistam sa subliniem defectele celorlalti, nu pe ale noastre ?

Un rabin a slujit la Templu timp de de ani. Ca sa-l rasplateasca, comunitatea il trimise intr-o excursie in Hawaii. Cand ajunse in camera de hotel, o tanara foarte frumoasa si goala statea intinsa in pat. Revoltat, pune mana pe telefon si suna acasa:
-Nu aveti pic de respect pentru pozitia mea? Sunt rabin. Asta e o dovada crasa de nesimtire si lipsa de respect!
Auzind acestea, tanara, rusinata, incepu sa se imbrace. Dupa ce terminat de vorbit la telefon, rabinul i se adresa:
-Tu unde pleci? Nu pe tine sint suparat!

“Doamne, Doamne! Ce mă fac?” se ruga fierbinte un evreu: “Fiul meu a trecut la creştinism”. La un moment dat, o voce de undeva de sus: “Fii liniştit, fiule. Şi al meu a făcut la fel”.
“Şi… şi ce ai făcut, Doamne?”, se interesează evreul.
“Am scris un Nou Testament”!

Doi evrei au magazinele alimentare vis-a-vis.
Intr-o zi apare la primul afisat ca are zahar de vanzare cu lei/kg. A doua zi celalalt se infurie si pune un afis pe care apare lei/kg.
A treia zi primul pune din nou un pret mai bun: lei/kg. A patra zi al doilea afiseaza un pret de lei/kg.
In sfarsit in a cincea zi primul se duce in pravalia celui de-al doilea.
-Dar, ia spune cum poti sa scazi pretul in asa hal ca vom da faliment amandoi ! Noi luam zaharul cu
-Eu nu cred ca voi da faliment pentru ca nici nu am zahar de vanzare !…

Evreul: Bă! Eu când spun că iau, iau și când spun că dau, zic!

Pe vremea comunismului, la repetitia pentru defilarea de 1 Mai , lucratorii dintr-o fabrica invata versurile:
Asta-i viata , asta-i trai !
Sa traiasca 1 Mai !
Ia repeta dumneata tovarasu’ Itic , ordona secretarul de partid .
Itic recita, cu al sau inimitabil accent evreiesc :
Asta-i viata ?
Asta-i trai ?
Sa traiasca 1 Mai ?

Haim şi Moshe şi-au deschis restaurante. La Haim e coadă zi şi noapte la mititei, iar la Moshe – faliment.
– Măi Haim, spune-mi şi mie, cum faci tu mititei, că la tine lumea dă buzna şi la mine nu calcă nimeni.
– Păi cum să-i fac, jumătate carne, jumătate rahat.
– Ah, tu pui şi carne.