I: De ce in Romania se tot amana legalizarea prostitutiei?
R: De teama falimentului.

Intra nevasta-mea aseara val-vartej in bucatarie si incepe sa zbiere:
– Nesimtitule, cine dracu’ e panarama aia cu care flirtai pe Facebook mai adineaori?…Am uitat sa-ti spun, ti-ai uitat computerul deschis!
– Care pitipoanca, iubito? ii raspund. Ti s-a parut tie…
– Cum mi s-a parut, ma crezi idioata? Ia vino repede incoace, sa-ti demonstrez! continua ea clocotind, tragandu-ma de guler si tarandu-ma in camera mea.
Ia uite ultimele mesaje: “Iubitel, abia astept sa ne intalnim din nou si sa ne ardem ca doi nebuni!”…”Si eu, dragostea mea, te sun maine, dupa ce pleaca scorpia de-acasa. Te sarut dulce, al tau Costel.”
Ia sa vad, ce mai ai de zis acuma!…
– Draga mea, calmeaza-te, e o farsa, oricum ala nu e scrisul meu…ii raspund.
– Cum nu e scrisul tau, nenorocitule?
– Pai ce, unde m-ai vazut tu pe mine ca scriu cu litere de tipar?!

Cica pleaca doi romani la lucru in Italia, acolo primesc un job de la un patron sa vopseasca un gard lung de 20m. Primesc un bidon de vopsea de 30 litri, atragandu-li-se atentia ca le ajunge vopseaua exact cat este lungimea gardului…Pe la amiaza cei doi se hotarasc sa vanda trei litri de vopsea si sa-si ia niste bere (italianul fiind cam zgarcit), sperand ca vor dilua vopseaua si vor termina gardul complet de vopsit. Bai frate!-vopsesc ei de zor si la urma, ghinion, raman 1,5 m nevopsiti. Italianul avea pe langa casa si un cal…Speriati, romanasii dau ultimii stropi de vopsea pe la gura calului. Nu trece mult timp si apare patronul:
– Ba! Cum de a ramas gardul nevopsit?
– Pai sa vezi patroane, calul tau, in timp ce noi eram cu spatele la bidon, a baut la vopsea saracu!…Poate de sete, credem noi.
Nervos, italianul pune mana pe o pusca de vanatoare si il omoara pe cal. Mama! Romanasii speriati striga catre patron:
– Ce faci sefu’, omori calu’ pentru niste vopsea?!
– Lasa ba, ca voi habar n-aveti, am mai avut tot niste muncitori romani ca voi si mi-au spus ca lor le-au mancat 5000 de tigle, 10.000 de caramizi, 200 saci de ciment, 4 metri cubi de scandura si acum si vopseaua asta…Pai da-l dracu’ de cal nebun, ca m-am saturat de el!

Oana Roman a declarat ca intentioneaza sa-si schimbe numele, pentru a nu se credea ca numele de “Roman” ar fi avut sau ar avea vreo influienta in dezvoltarea ei ca persoana.

Asa ca si-ar dori ca de acum inainte sa o cheme Oana Shaorman.

Ieri am fost in hypermarket si mi-am cumparat un fotoliu din piele ecologica, ambalat in cutie.
Nu prea stiam eu care e chestia cu pielea asta ecologica, insa dupa ce l-am montat acasa, m-am lamurit. Asa i se spune acuma la musama.

Ion catre Maria: “Imi dai si mie o gura?”
Maria intinde gatul sa-l sarute…
“Nu, nu ma pupa, da-mi paharul!”

Oamenii se impart in doua categorii:
1) Oamenii matinali
2) Oamenii care ar vrea sa-i impuste pe oamenii matinali.

Fat Frumos si Ileana Cosanzeana:
FF: -Vrei sa ne dam hutza?
IC: -Hmmm…perversule,nu mi-ai mai spus-o niciodata in felul asta…
FF: -Nu stiu ce mi-a venit…imi aminteste de copilarie…
IC: -Copilaria…da…frumoase amintiri…Atunci,vino si ia-ma mai repede,zmeul meu!

Te numeri printre cei care se trezesc dimineata in mizerie, frig si foame?…

Prietene, iti vand un pont. Ca sa scapi de toate astea, solutia e foarte simpla: Inapoi la culcare!

Vand garsoniera subterana! se ofera concert de bocete, masa festiva pt dusmani, si pomana pt cei dragi tie! pretul este avantajos pentru dusmanii tai, si pentru casa de pensii, sau locul tau de munca! boogy

Parintii mei mi-au daruit de ziua mea un dictionar foarte ieftin.

Nici nu am putut gasi cuvintele sa le multumesc.

– Stii bancul cu mine si cu fiica-ta? i-am zis sefului meu dupa o cearta zdravana.
– ??!…
– O s-aveti un nepotel.

– Dumneavoastra aveti cumva alcool la bord? intreaba agentul de circulatie.
– Imi pare rau, dar nu mai am, tocmai am golit si ultima sticla…

Bula se certa cu Strul:
– Ba Strul, tu esti prost al dracului! ii zice Bula, la care Strul:
– Ma Bula, prost oi fi eu, nu zic…Dar de ce ma faci al dracului?!

– Tata, sunt acolo sus pe ultimul raft niste reviste, dar nu ajung la ele, sunt prea mica! imi zise fiica mea de 12 ani, in timp ce cotrobaia prin biblioteca.
– Tocmai de aia le-am si pus acolo…i-am raspuns.