Anul trecut am fost în vizită la niște prieteni din Rusia, în orașul Irkuțk, se află lângă lacul Baikal în mijlocul tundrei. Într-un week-end ne-am adunat 8 oameni și am plecat în tundră pentru a aduna conuri de cedru (se poate de câștigat bine de pe urma lor). Am ajuns destul de repede la locul destinației,așa cum prietenii mei cunoșteau locurile, deși nu se ocupase anterior cu strângerea conurilor. Ajunși la destinație, primul lucru desigur a fost să aprindem focul, să pregătim cărnița ce urma să o punem la grătar și desigur că am golit vreo 2 sau 3 sticle de votcă, în cinstea succesului ce urma să-l avem. În timpul cât am instalat cortul, am mai golit vreo 2 sticle pentru a ne încălzi, după care am început a face planul cum să ”scuturăm” conurile din pomi (conurile de cedru nu se adună de pe jos, deoarece acestea foarte repede se stratifică și nu au calitățile pentru care sunt apreciate, plus la asta copacii de cedru au o înălțime în medie de 20 – 25 metri și un diametru de 1,5 – 2 metri, lucru ce face din strângerea de conuri o adevărată aventură. Localnicii au niște instrumente artizanale, cu care lovesc pomii, iar de la vibrațiile produse conurile cad. Noi desigur fiind cu gândul mai mult la votcă și frigărui așa instrument nu aveam). Ne-am gândit noi, ne-am gândit, dar nici o idee bună nu apărea. Mai bând câte o sută de grame, iată că apare unul cu o idee genială:
– Mă, știți cum înainte se dărâmau porțile unei cetăți???… hai și noi să facem așa, găsim un buștean de vreo 2 metri, îl apucăm toți 8, ne facem elan, lovim cu el în cedrul și la sigur că toate conurile cad jos.
Cu ocazia unei asemenea sclipiri de inteligență, am băut câte o sută, după care am găsit un buștean potrivit și hai la lucru. Ne facem elan, alergăm, alergăm… și am trecut pe alăturea pomului țintit (cei care erau la cârmă, se vede că nu erau cei mai treji din companie). Am alergat pe lângă cedrul, iar de acolo se începea o vale destul de bunicică, alergam toți 8 cu bușteanul în mână, dar de oprit nicidecum nu puteam, după care valea a devenit și mai abruptă, noi alergam și mai repede, iar unul strigă:
– Nu aruncați, nu aruncați, altfel toți ne rupem picioarele.
Alergând așa, din toată puterea, ajungem la drum, iar înspre noi în acel timp se îndrepta o mașină. Șoferul, face ochii cât cepele, văzând că în direcția lui alergă 8 tâmpiți cu un buștean în mână și nici de gând nu au să se oprească, frânează brusc, sare din mașină și fuge în pădure:
– Dacă șoferul nu oprea – își amintea pe urmă un participant al ”sprintului” – noi poate și mașina o ratam, dar așa, am lovit mașina din plin, după care ea în genere s-a pornit la vale și a căzut într-o prăpastie.
Ce a urmat, nici nu vreau să-mi amintesc. Concluzia însă, cele mai periculoase drumuri sunt în Rusia.

Cât e de bine că iubita mea are sânii mari. Atunci când o strâng în brațe, simt că ceva este între noi.

Merge pe stradă un tip cu prietena lui. În întâmpinarea lor vine un domn bine îmbrăcat, destul de impozant și se salută cu tânărul.
– Îl cunoști pe acest domn – întreabă fata curioasă?
– Mdaa….. lucrăm împreună.
– Și ce funcție are?
– Păiiii…. El e ajutorul meu. Semnează scrisorile pe care eu le duc la poștă.

O fată cu un câine, oprește un taxi, așează câinele pe bancheta din față, ea se așează în spate. Taxistul ne întorcându-se întreabă:
– Și… unde o ducem pe această cățea?
Fata iritată:
– Nu e cățea, e câine.
– Mă scuzați, dar eu pe el l-am întrebat.

Cinci prieteni stau în saună, au turnat vodca în pahare, au spus toasturile de rigoare și când să se apuce să ciocnească sună un telefon, unul din ei răspunde:
– Da, dragă….ce? Ți-a plăcut un inel cu briliante? 1200? De dolari? Doar atât? Desigur, cumpără-l dragă.
Iarăși se apucă ei să ciocnească, sună iar telefonul:
– Ce dragă? Ți-a plăcut o blană? De tigru siberian? Doar 20 mii de euro? Îți place tare?… Desigur cumpăr-o iubire.
….Iarăși se apucă să bea, aceeași istorie….
– Da dragă….Mercedes? AMG? Culoarea pietrelor de rău? Doar 100 de mii de euro? Desigur cumpără dragă.
Închizând el telefonul spune:
– Fraților, propun un toast. Hai să bem pentru idiotul care și-a uitat telefonul în saună.

Înainte de Crăciun, învățătoarea întreabă elevii:
– Mâine noi vom sărbători Nașterea lui Hristos. Cunoaște cineva din voi unde e Isus acum?
Maria:
– El e în inima mea.
Andrei:
– El este în Rai.
Bulă:
– El e la noi acasă, în baie.
Învățătoarea:
– Ceeeeeee???
Bulă:
– Serios vă spun. Tata în fiecare dimineață aleargă la ușa băii, trage de ușă, după care bătând cu pumnii în ușă strigă: ”Doamne Isuse, tu încă mai ești acolo.”

Din misterele naturi: ”De ce gustul la votcă tot timpul e același, dar aventurile de după, sunt tot timpul diferite?”

Înțelepciune bărbătească: O tigaie plină – te hrănește, una goală – te educă.

S-a pierdut un motan, nu are laba stângă spate, o ureche și jumătate de coadă. E castrat și răspunde la numele Norocosul.

Să afli cum a jucat naționala se poate afla și după ultimele bancuri despre fotbal. Dacă aceste nu sunt, înseamnă că ai noștri au câștigat.

Se plimbă un domn prin parc și aude un glas de femeie ce striga:
– F…tui morții m..sii… F…tui morții m..sii
Se apropie domnul uimit, vede pe bancă stă o domniță foarte simpatică, se așează alături și întrebă:
– Domniță ce s-a întâmplat, ce strigați ca o nebună?
– Ieri mi-am luat pantaloni de 200 de euro.
– Ei, și ce, eu mi-am luat de 500 de euro.
– Banca e proaspăt vopsită.
– B..gami-aș p..la…B..gami-aș p..la…

Copilul se uita prin gaura cheii cum părinții lui făceau dragoste, se apropie sora-sa și-i zice:
– Dacă iese tata, îți rupe urechile.
– N-o să iasă, eu în loc de vaselină i-am pus clei.

Sfat pentru studenți: ”Copiuțele pentru examene, scrieți-le pe bancnote de 100, în așa fel, încercarea profesorului de ați lua copiuța, se poate califica și ca, act de corupție.”

Fetița din satul vecin, care paște toată ziua gâștele, crede că ea e adevărata Ledy Gaga.

M-am hotărât să nu mai mănânc după ora 18.00 … așa că, mă duc să beau niște ciorbă.