– Puteti sa-mi puneti airbeguri la trabant?
– Sigur ca da.
– Dar aer conditionat?
– Desigur.
– Dar ABS?
– Da, se poate.
– Atunci spunetimi pretul si cat timp dureaza.
– Va costa 5 dolari si dureaza 10 minute.
– Va bateti joc de mine?
– Cine a inceput?

„Daca vrei sa-ti dai seama de fericirea unui om, nu trebuie sa întrebi ce-i face placere, ci, din contra, ce-l supara, cu cît se supara de lucruri mai mici, cu atît este mai fericit, fiindca cineva trebuie sa se afle bine pentru a fi susceptibil la nimicuri, în nefericire nici nu le baga în seama” Schopenhauer Arthur.

Erau 3 frati: Bula, Strula si Itzic care stateau incort. Deodata se aude un zgomot puternic de afara. Bula,curajos spune:
– Pasul meu e usor ca al pisicii salbatice, iau privirea agera ca a vulturului, fratii mei albi sa fie fara grija, ma duc eu sa vad ce se intampla. Iese din cort… liniste… POC! se aude de afara. Intra Bula in cort cu un ochi vanat. Nici un comentariu, nici un zgomot. Dupa inca 10 minute se aude alt zgomt afara. Strula se ridica si spune:
– Pumnul meu zdrobeste orice dusman. Fratii mei sa nu aiba teama, ma duc eu sa vad ce se intampla.
Iese… liniste… deodata, POC! Intra Strula in cort cu un ochi invinetit. Liniste. Se aseaza… Se scurg alte 3 minute, iarasi un un zgomot. Itzic se ridica, isi ia pistolul si spune:
– Trag cu arma ca un duh al savanei si ma furisez ca o umbra a noptii, fratii mei sa nu aiba teama, ma duc sa vad ce se intampla.
Ies din cort… liniste… deodata se aude: POC! Intra Itzic in cort. Intra tata in cort si spune:
– Ce-ati facut ma? Iar ati calcat pe grebla?

Nu știu voi, dar eu țin foarte mult la soacră-mea.

Chiar ieri i-am făcut cadou o excursie de 10 zile cu autocarul în Muntenegru.
Via BFPT

Dacă aveţi de gând să mergeţi în cazino, îmbrăcaţi cei mai frumoşi chiloţi. S-ar putea să vă întoarceţi acasă numai în ei!

O batranica, pe la cozi. Se scula de dimineata, lua sacosa si pornea. Se aseza si ea pe unde credea ca se vada ceva. De cele mai multe ori nu apuca sa cumpere, fie ca o imbranceau aia afara din rand, fie ca se termina pana sa ajunga ea la ghiseu…Dar de fiecare data cand apuca si ea sa cumpere se tragea deoparte si zicea: “Multumesc lui Dumnezeu ca am reusit sa cumpar si asta”. La un moment dat, securistii, care roiau si ei pe la cozi, o trag deoparte si ii zic:
— Asculta, batranico, nu se mai zice li multumesc lui Dumnezeu. Asa se zicea inainte. Dumneata trebuie sa stii ca noi avem un conducator si datorita lui avem tot ce avem. Lui sa-i multumesti. Batranica zice:
— Bine, maica, asa am sa fac. N-am stiut, dar daca trebuie, asa am sa fac.
Si pleaca. Dar se intoarce si zice:
— Auziti, sa va intreb ceva. Dar cand o sa moara dumnealui, cum fac? Cui mai multumesc atunci?
— Ehei, atunci multumim noi lui Dumnezeu…

Stire de Ultima Ora: S-a descoperit ca suntem in luna iunie si ca frigul este rece!

Elevul nu greseste, el isi pune la incercare profesorul!

De ce vrea sotul tau sa divorteze?
— Dingreseala i-am pus fulgi de sapun in loc de fulgi de cartofi la micul dejun.
— Si a fost furios?
— Furios? A facut spume la gura!

Maria:
— Mai Ioane zi ma si mie o vorba dulce.
Ion:
— Marmelada-ma

– Bula?
– Da mama.
– Esti acasa?
– … Nu, e o caseta cu vocea mea…

Cand o nevasta te intelege, de obicei nu te mai asculta.

Un tigam a fost gasit mort in fantana unui mall din capitala. S-a inecat ca tigamul la Mall.

Munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorat pe nimeni.

La stareta unei mãnãstiri de maici se prezintã sora Maria, dornicã sã
se dedice cu totul vietii monahale. Maica staretã îi spune de la
început:
– Mãnãstirea noastrã are o regulã foarte strictã, numitã proba
tãcerii. Poti sã rãmâi aici cât doresti, dar nu ai deloc voie sã
vorbesti decât dacã îti dau eu voie.
Sora Maria acceptã si rãmase în mãnãstire. Dupã 5 ani, maica staretã o
cheamã la ea si îi spune:
– Iatã, esti cu noi de 5 ani de zile. Ai voie sã spui douã cuvinte.
– Pat tare, spuse sora Maria.
– Regret sã aud asta, rãspunse stareta, o sã-ti dãm un pat mai bun.
Dupã alti 5 ani, iarãsi o cheamã stareta la ea si îi îngãduie sã spunã
încã douã cuvinte.
– Hranã proastã, spune sora Maria.
Maica staretã o asigurã cã hrana va fi mai bunã în viitor, si mai
trecurã încã 5 ani. Dupã al 15-lea an, maica staretã o chemã din nou
si îi ceru sã spunã 2 cuvinte.
– Eu plec, spuse sora Maria.
– Probabil este cel mai bine, rãspunse stareta, si-asa n-ai fãcut
decât sã te plângi de când ai venit aici…