Campania electorala la sate:
Nu aveţi drum ?
Vă facem drum.
Nu aveţi apă şi canalizare ?
La anul o să aveţi.
Vă aducem apă , gaz , vă facem poduri.
– Dar noi nu avem pârâu , zise cineva.
– Vă facem noi.
Se ridică un bătrân din mulţime:
– Eu nu am pu!@
– Se rezolvă , zice liderul.
Cineva din spate îl trage de mânecă:
– Şefule , dar asta nu putem să-i dăm.
– Taci mă , că după alegeri asta le-o dăm la toţi.

Suna un cetatean la Basescu si raspund secretara:
– Buna ziua, as vrea za vorbesc cu domnul presedinte Basescu!
– Domnule, Basescu nu mai e presedinte!
A doua zi suna acelasi om:
– Buna ziua, as vrea za vorbesc cu domnul presedinte Basescu!
– Domnule, v-am mai spus si ieri, Basescu nu mai este presedinte!
A treia zi:
– Buna ziua, as vrea za vorbesc cu domnul presedinte Basescu!
– Domnule nu mai sunati ca Basescu nu mai e presedinte!
– Stiu, da-mi place sa aud asta!

Stimati alegatori! Guvernarea trecută a adus ţara pe marginea prăpastiei. Noi vă promitem că vom face un pas înainte!

I: Ce face un T-Rex cand il vede pe Basescu?
R: Sapa o groapa pana in partea cealalta a pamantului si-l arunca acolo!

Regulile partidului comunist din Rusia sunt foarte simple:
Orice comunist care reuseste sa aduca un nou membru, va fi scutit de plata taxelor si impozitelor. Daca aduce doi membri, atunci i se permite sa iasa din partid. Iar daca este capabil sa gaseasca trei membri, i se va da un certificat care sa ateste ca nu a facut niciodata parte din partid.

Stiti ce a zis Pigloo pingiunul cand l-a vazut pe Boc?
– Varuleeeee!!!

Ambitia lui Emil Boc fost:

“Ori premier ori nimic!”

I-au reusit amandoua…

Un biolog este intrbat de amicul sau:
– E adevarat ca in creerul uman sunt peste 12 miliarde de celule ?
– Da, e adevarat, dar la parlamentarii nostri 98% sunr in somaj.

Mama lui Boc cel mic

Pe o stânca neagra,
într-un vechi satuc,
chiar într-o casuta,
lânga un patuc,
plânge si suspina
o batrâna mica,
care are fiu
cât un pustiulica.
Caci la guvernare
fiul ei iubit
a plecat aseara
si n-a mai venit.
Celularul suna
noaptea jumatate.
Nu-i semnal,
si totusi:
– Oare cine-i, frate?
– Eu sunt, buna maica,
fiul tau dorit,
n-a mai mers Taromu’
si n-am mai venit
Sun din Capitala,
voi fi premier.
M-a numit chiar Zeus,
sunt timonier.
Capi­tan e dânsu’,
e ca la armata.
Mica mea ostire
fuge sfarâma­ta.
Vine criza,
foamea,
oamenii ma-njur.
L-am servit pe dânsu’,
m-a mâncat în cur.
– Ce spui tu, straine?
Emil e departe,
cica de Basescu nu se mai desparte.
Am crezut ca-i gluma,
dar era sa mor.
L-am vazut aseara la televizor.
Emil e cuminte,
nu e derbedeu.
De esti tu acela,
nu-ti sunt mama eu!
Lasa-ma cu Zeus,
finca omul chel
se joaca cu tine
cum do­reste el.
Te-a numit pe tine
dupa Stolojan.
Crezi ca e pe bune?
Te-a luat de fazan.
Am vorbit cu tac-tu,
asculta-l pe mos:
dupa tine vine
Leana lu’ Cocos.
Du-te la Ba­sescu,
fa-i un ultim sluj,
apoi ia Taromu’,
sa te-ntorci la Cluj!

Boc s-a sinucis! L-au găsit spânzurat de un bonsai.

Regretul lui Bin Laden.
Daca americanii ar putea sa il aleaga pe Basescu presedinte in 5 ani America ar fi la pamant si razboiul s-ar termina.
Cate vieti ar putea fi salvate astfel !!

Boc in vizita la o gradinita vede un baietel mai dezghetat si intra in vorba cu el:
-Ce vrei sa te faci cand o sa fii mare?
-Dar tu?

Scutecele si politicienii trebuiesc schimbati din acelasi motiv.

Un american si un român stau de vorba. Americanul spune mindru:
– We have George W. Bush, Stevie Wonder, Bob Hope and Johnny Cash!
La care românul:
– We have Traian Basescu, no wonder, no hope and no cash!

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!
Si cu asta ce-am făcut?
Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem nouă guvernare,
Si cu asta ce-am făcut?
Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie,
Si cu asta ce-am făcut?
Ia corupŃia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare,
Si cu asta ce-am făcut?
Pentru-a câstiga o pâine,
MulŃi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin Ńări străine,
Si cu asta ce-am făcut?
Traversăm ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize,
Si cu asta ce-am făcut?
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Si cu asta ce-am făcut?
Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
łara-i plină de vedete,
Si cu asta ce-am făcut?
Pleacă-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarăsi am votat ca prostii,
Si cu asta ce-am făcut?

“N imi c n o u s u b s o a r e ”
N imi c n u – i i n t âmp l ă t o r î n l ume ,
Orice asemanare între cele de mai sus, scrise de regretatul artist roman, în urmă cu 65 de ani, si zilele
pe care le traim azi, noi românii, nu-i deloc întâmplătoare.
A s t a – i s o a r t a n o a s t r ă , f r a Ń i r omâ n i !
Constantin Tănase, un talentat artist roman, s-a născut la 5 iulie 1880, a murit la Bucuresti, în anul
1945. Moartea i s-a tras din încăpăŃânarea de a spune lucrurilor pe nume.
Constantin Tănase încă mai juca în Bucuresti, la un an de la invazia sovietică.
Într-unul din spectacolele sale, satirizând fărădelegile hoardelor bolsevice, între care obsesia
invadatorilor pentru ceasuri de orice fel, pentru care jefuiau oamenii în plină stradă, ziua în amiaza
mare, somând victimele: „Davai Ceas!” (dă-mi ceasul), artistul: a introdus următorul monolog.
Rău era cu “der, die, das”
Da-i mai rău cu “davai ceas”
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai mosie
Haraso tovărăsie!
După mai multe reprezentaŃii a fost arestat, ameninŃat cu moartea si i s-a ordonat să nu mai joace
piesa. În următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mânecile pardesiului
căptusite de sus până jos cu ceasuri de mână. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariŃie, desi actorul
nu a scos niciun cuvânt. Apoi si-a descheiat pardesiul, scoŃând la iveală un ceas cu pendulă! A spus
doar: “El tic, eu tac, el tic, eu tac”.
Două zile mai târziu, marele actor era mort.